Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) arată că, din martie 2026, conflictul dintre Statele Unite și Iran a dus la blocaje regulate ale Strâmtorii Hormuz, afectând 20% din tranzitul de gaze naturale lichefiate (LNG) și împingând prețurile gazelor cu 30% mai sus. În acest context, mai multe economii își reorientează centralele către cărbune. AIE anticipează că producția globală de electricitate pe cărbune va crește cu 1,4% în 2026, iar emisiile de CO2 din sectorul electric vor urca cu 1%.

Articolul arată că escaladarea conflictului dintre Iran și SUA a blocat nave în spatele Strâmtorii Hormuz și a provocat pagube majore infrastructurii petroliere și de gaze din Golful Persic, iar Agenția Internațională pentru Energie a numit situația cea mai mare întrerupere a ofertei din istoria pieței globale a petrolului. În mai multe zone din Canada, benzina a depășit 2 dolari canadieni pe litru. Textul susține că șocul de preț a scos în evidență dependența profundă a orașelor de automobile, fără a oferi o cale de atenuare rapidă a ofertei, pe fondul unei nepotriviri persistente între cerere și ofertă.

Un studiu al Universității din São Paulo, bazat pe modelare predictivă cu AI, estimează că presiunea combinată a nivelurilor ridicate de CO₂, a temperaturilor înalte și a secetei ar putea crește producția de boabe de soia cu 50%. În același timp, compoziția s-ar deteriora, cu o scădere de 6% a proteinelor și de 20% a amidonului, în timp ce aminoacizii ar crește cu 175%. Rezultatele sunt extrapolate din date validate experimental pentru combinații de doi factori de stres, însă efectul tuturor celor trei împreună nu a fost confirmat printr-un experiment dedicat.

Un nou studiu arată că aplicarea în Brazilia a Regulamentului UE privind produsele fără defrișări (EUDR) se confruntă cu trei obstacole: savana Cerrado nu intră în definiția UE a pădurii, sistemele de monitorizare sunt fragmentate, iar China a depășit UE ca principal cumpărător de carne de vită braziliană. Analiza se concentrează pe carnea de vită, dar menționează explicit că și cafeaua și cacao sunt mărfuri vizate de EUDR. Autorii avertizează că dificultatea implementării poate crește costurile de conformare și poate reduce capacitatea de aprovizionare a producătorilor mici, generând perturbări reale în lanțurile globale ale cafelei și cacao, fără a provoca însă creșteri imediate de preț sau schimbări bruște de politică.